Povestea a început undeva în prima parte a lunii ianuarie, în China. Un virus nou, de tip SARS-CoV, cu care asiaticii par mult mai familiarizați, a bătut la ușa umanității. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a ezitat în a cere lumii să ia măsuri ferme de protecție, iar atunci când a făcut-o, în a doua parte a lui ianuarie, lucrurile păreau deja scăpate de sub control.

Wuhan, un mare oraș al Chinei era deja izolat de restul lumii, iar primele cazuri se împrăștiaseră deja prin toată lumea. La început de februarie, COVID-19, noul inamic al omului, în fapt un virus invizibil, ajunsese în Franța, Italia și Germania. Ba chiar trecuse și Atlanticul, profitând de naivitatea multora și de declarații „a la Donald Trump”, cum că nu e vorba decât de o banală răceală.

La 4 aprilie se atingea primul milion de oameni infectați cu noul coronavirus.

Aproape trei luni mai târziu, la 28 iunie, cade un alt prag simbolic, 10 milioane de oameni infectați.

AFP, una din marile agenții de presă ale lumii ce ține o socoteală paralelă a cazurilor de îmbolnăviri cu noul tip de coronavirus a anunțat duminică, puțin după prânz, cifrele sale: 10.003.942 de cazuri de infectare. Iar la capitolul decese va fi atins jumătate de milion, o idee mai târziu, poate în seara aceleiași zile sau ziua următoare, cel mai târziu. Și asta fiindcă cifrele sale de duminică - 498.779 de decese, sunt și ele foarte aproape de o cifră rotundă.

La șase luni de când a pornit povestea COVID-19, Europa rămâne continentul cel mai afectat - cu 2.637.546 de cazuri şi 195.975 de decese.

Urmează America de Nord. Aici, doar Statele Unite singure, cu cele 2.510.323 de cazuri şi 125.539 de decese, suflă în ceafa europenilor. Cu atât mai mult cu cât bătrânul continent pare a controla ceva mai bine situația și a o ține sub control decât cei ce conduc azi țara „tuturor posibilităților”.

Dar în prag de iulie, pandemia de COVID-19 pare a se simți la ea acasă în America de Sud. Doar în ultimele șapte zile pe acest continent s-au raportat peste  400.000 de noi cazuri de îmbolnăviri.

În fapt, atrage atenția aceeași AFP, numărul cazurilor noi declarate pe plan mondial, s-a dublat în intervalul 21 mai - 28 iunie. Din 22 iunie încoace au fost înregistrate peste un milion de noi cazuri de COVID-19, cifră care te lasă aproape fără suflare.

Prin comparație, a fost nevoie de ceva mai mult de trei luni, 94 de zile, între momentul anunţării primului caz în China şi înregistrarea primului milion de infectări, pe plan mondial. Ceea ce demonstrează că inamicul nostru a apăsat binișor pe pedala accelerației. 

Statele Unite au depăşit pe 27 iunie 2,5 milioane de cazuri. În aceeași zi India a trecut de pragul de 500.000 de contaminări, cu un record de 18.500 de cazuri depistate în 24 de ore. Potrivit aprecierilor medicilor epidemiologi, India va depăşi 1 milion de infectări în a doua parte a lunii iulie, dacă între timp nu se va întâmpla vreo minune.

Toate aceste cifre nu reflectă în totalitate dimensiunile pandemiei. O spun deopotrivă și medicii, și jurnaliștii!

În fapt, situația reală e cu totul alta, mai înfiorătoare! O dată fiindcă nu toată lumea raportează corect cifrele din teren. Unii, din motive de propagandă (așa cum se crede despre situația din China și Rusia, ca să nu mai vorbim despre Coreea de Nord) sau din lipsa medicilor, a spitalelor și a profesioniștilor capabili să facă testări, cum e cazul continentului african. 

Azi, în prag de iulie, puțini sunt cei ce se încumetă să facă predicții. Unii cred că valul de călădură al verii din emisfera nordică va tempera totuși rata noilor îmbolnăviri. Iată de ce privesc cu speranță spre luna august.

Alții ne spun să rămânem precauți și peste vară și să nu ne îmbătăm cu apă rece. Cert e un singur lucru, cel anunțat de ceva vreme încoace de aceiași medici ai OMS-ului: pregătiți-vă pentru valul doi!.

Mesajul lor sună în cam toate limbile la fel: „Al doilea val va sosi. Ce nu știm e cât de puternic va fi. Și da, ar putea fi mai puternic decât primul val, cel din primăvară, fiindcă toamna târziu o serie de viruși, inclusiv cel gripal, bântuie peste tot în lume”. 

Una peste alta, povestea lui COVID-19 încă se scrie, sub ochii noștri, pe pielea noastră!