Eczema este o afecţiune inflamatorie, care dă pielii un aspect uscat şi se asociază cu un prurit intens. În multe cazuri poate fi greu de combătutut, de aceea tratamentul şi regulile de igenă trebuie respectate cu sfinţenie.

Eczema este cunoscută şi sub numele de dermatită şi vine din limba greacă (ekzein, care înseamnă a fierbe). Închipuiţi-vă pielea ca pe un zid format din cărămizi, acestea sunt celulele, care sunt ţinute împreună de mortar, reprezentat de grăsimi, sebum (lipide). Celulele pielii atrag apa în interior. Lipidele formează un film protector la suprafaţa pielii, ca un sigiliu, care nu lasă să patrundă bacteriile sau alte substanţe din mediul înconjurator şi nici să se evapore apa din celule. În cazul unei eczeme, pielea produce mai puţin sebum, celulele reţin mai puţină apă, apar spaţii între celule, funcţia de barieră a pielii este compromisă si aşa pătrund în piele bacterii sau alte substanţe din mediul înconjurător. Acestea odată pătrunse în piele declanşează procesul de inflamaţie”, spune medicul dermatolog Roxana Tomescu, de la clinica Leventer, pentru informaţiabucureşti.ro

Tipuri de eczeme, cauze, simptome

În opinia medicului specialist, există mai multe tipuri de eczemă, care au cauze diferite şi necesită un alt tip de tratament. Mai multe tipuri de eczeme pot afecta aceeaşi parte a corpului.

Eczema atopică: este cea mai comună formă de eczemă, se poate transmite genetic. Pacienţii cu eczemă atopică au un defect genetic la nivelul unei proteine, care leagă celulele din stratul superficial al pielii. Astfel, pielea secretă mai puţin sebum, funcţia de barieră este alterată şi aşa pătrund în piele microbii, substanţe iritante, alergene.

Sunt afectate mai ales pilurile (pielea din spatele genunghilor, plica cotului) dar poate apărea în orice zonă a corpului. Pielea devine uscată, roşie, pruriginoasă, cu fisuri şi scuame, se poate scurge un lichid gălbui. Dacă pacientul se scarpină constant pentru mai mult timp, pielea se îngroaşă şi apare ceea ce se numeşte lichenificare (devine mai închisă la culoare).

Eczema seboreică: apare în zonele cu mai multe glande sebacee: scalp, faţă (mai ales sprâncene, nas, gene), în spatele urechilor, în urechi, zona sternală, zona inghinală, torace posterior. 

Cauza o reprezintă o reacţie inflamatorie la o ciupercă numita Malassezia, care face parte în mod normal din microflora pielii. Se manifestă fie prin forme uşoare de scuame albe, mătreaţă sau cazuri severe cu roşeaţă, prurit intens, scuame groase, iritaţie.

Eczema discoidă sau numulară (formă de monedă): apare la nivelul trunchiului şi membrelor inferioare mai ales, sub formă de plăci de culoare roşie, pruriginoase, având pe suprafaţă vezicule mici grupate. Frecvent, este întâlnită în anotimpul rece.

Eczema de contact: poate avea două forme:

1.Iritativă: pielea este expusă frecvent la o substanţă iritantă (de exemplu săpun, detergenţi, vopsea de par, plănte, solvenţi industriali). Cele mai afectate sunt mâinile şi faţa, dar pot apărea leziuni şi în alte zone ale corpului. Simptomele pot fi de la o piele uşor uscată până la roşeaţă, senzaţie de arsură, înţepături, uneori bule, vezicule, ulceraţii.

2. Alergică: este cauzată de expunerea repetată la o substanţă mai multe luni la rând sau chiar ani ( de exemplu nichel, crom, cauciuc, parfumuri). Pentru diagnosticare sunt necesare teste alergologice.

Reacţia pielii depinde de tipul de substanţă şi de timpul în care a stat în contact cu pielea. Apare roşeaţa, uscăciunea, pruritul, apar fisuri şi se elimină ser (lichid gălbui).

Eczema dishidrotică: apar vezicule mici, pline cu lichid, la nivelul palmelor şi tălpilor. Pielea este pruriginoasă şi inflamată, se deshidratează şi se descuamează.

Nu se cunoaşte cauza, dar se presupune ca factor declanşator sensibilitatea la metale (nichel, crom, cobalt). Căldura şi transpiraţia pot agrava simptomele.

Eczema de stază venoasă: odată cu înaintarea în vârstă, sistemul venos divine din ce în ce mai puţin eficient, creşte presiunea la nivelul membrelor inferioare, apar coloraţii roşii -maronii la nivelul pielii, care devine pruriginoasă, subţire, fragilă, străluceşte. Dacă nu se tratează poate apărea un ulcer varicos.

Eczema asteatotică sau eczema craquele (fr-crăpat) apare mai ales la persoanele în vârstă. Zonele afectate cu predilecţie sunt picioarele, dar şi braţele şi trunchiul. Pielea este uscată, cu fisuri şi pruriginoasă. Este cauzată de duşuri frecvente cu apă fierbinte, de o temperatură ambientală prea mare.

Eczema: reguli de restectat în tratament

O rutină zilnică de îngrijire a pielii este esenţială în orice tip de eczemă. Dacă nu se tratează corespunzator, pielea continuă să se irite, este pruriginoasă, leziunile sunt umede, zemuiesc, pot sângera, se pot infecta şi astfel se întârzie vindecarea”, susţine Dr. Roxana Tomescu.

  • Se recomandă spălarea zilnică a pielii pentru a înlătura celulele moarte şi impurităţile, scăzând astfel riscul de infecţii.
  • Nu se foloseşte pentru duş sau baie doar apă, pentru că usucă pielea, ci impreună cu un emolient sau ulei de baie.
  • Apa nu trebuie să fie fierbinte şi duşul/baia să nu dureze mai mult de 1015 min.
  • Ştergerea se face cu un prosop moale prin tamponare.
  • Emolientele hidratează pielea, calmează pruritul şi formează o peliculă protectoare la nivelul pielii,  nu mai lasă să se evapore apa.
  • Pentru un adult care are o suprafaţă mare de piele afectată se aşteaptă să se folosească 500 mg de emolient pe săptămână.
  • Emolientul se aplică în strat subţire, în direcţia de creştere a firului de păr, nu se masează în piele.
  • Chiar dacă eczema este sub control, pacienţii nu trebuie să întrerupă aplicarea emolientelor. “Tratamentul cu emoliente previne reapariţia eczemei.

În momentul când pielea devine rosie, pruriginoasă şi se inflamează, înseamnă că nu mai poate fi controlată doar cu emolienţi. Este necesar tratament local cu corticosteroizi sau cu antibiotice, asta dacă eczema se infectează.

Dacă sunt folosiţi în mod correct, corticosteroizii locali reprezintă un tratament eficient şi sigur. Ei se prescriu în funcţie de vârstă, severitatea eczemei şi localizare.

Mai pot fi folosite în cazul eczemei antihistaminicele, prescrise în cazul de mâncărime

Inhibitorii de calcineurină, utilizaţi mai ales pentru faţă, ploape, pliuri, zona genitală”, adaugă medicul dermatolog Roxana Tomescu.

O eczemă care se infectează ( pielea este roşie, are cruste galbene, este zemuindă) are nevoie de tratament local cu antibiotice.