În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României se află o piesă deosebită, care poate fi admirată în expoziția permanentă „Tezaur Istoric”, anume engolpionul de la Dinogetia, una dintre așezările importante ale Scythiei Mici (Dobrogea), care a fost identificată arheologic cu stațiunea de pe Popina de la Bisericuța-Garvăn (sat Garvăn, comuna Jijila, jud. Tulcea).

Această frumoasă cruce-relicvar datează din secolul al XI-lea, este realizată din aur, sticlă și calcedonie și a fost descoperită într-o campanie de săpături arheologice din anul 1950. 

În accepțiune largă, engolpionul este un obiect căruia îi sunt atribuite puteri apotropaice, fiind purtat la gât și suspendat în dreptul pieptului. În epoca bizantină acesta are forma unui medalion sau a unei cruci în interior cu relicve sfinte, fiind purtat de înalți demnitari laici dar mai ales de clerici.

În Biserica Ortodoxă, engolpionul este însemnul înalților ierarhi, episcopi, mitropoliți sau patriarhi, de cele mai multe ori fiind împodobit pe o parte cu imaginea Răstignirii lui Iisus și pe cealaltă cu cea a Maicii Domnului cu Pruncul.

Pe piesa de la Dinogetia este prezentă doar scena Răstignirii lui Iisus.

Crucea are o lungime de 10,2 cm, o lățime de 6,30 cm și o greutate împreună cu lanțul de 77,27 g.

Dinogetia, una dintre așezările importante din regiunea Dunării de Jos, a fost identificată arheologic cu stațiunea de pe Popina de la Bisericuța-Garvăn (sat Garvăn, comuna Jijila, jud. Tulcea).

Potrivit specialiştilor de la MNIR, în anul 1950, anul descoperirii crucii relicvar de aur, principalele obiective ale cercetărilor arheologice de la Dinogetia au fost studierea așezării „feudale timpurii” identificată deja din campaniile anterioare, așezare evidențiată pe atunci „prin apariția pentru prima dată în săpăturile din România, a unui complex de bordeie și locuințe din secolele IX-XII”.

Crucea relicvar a fost descoperită în groapa „z” din suprafața A. În umplutura gropii adâncite în nivelul romano-bizantin s-a găsit „o mare cantitate de oase și de solzi de pește, cenușă, cioburi de vase de tip slav, cioburi cu smalț, fragmente de brățări de sticlă, o monedă de bronz [...] din sec. al XI-lea precum și o cruce de aur de purtat pe piept, (engolpion) cu lanțul său.” Contextul, datat în secolul al XI-lea, a fost interpretat drept „groapă de gunoi”.