Inima îți bate cu putere, simți că te sufoci, transpiri în mod excesiv și te gândești la moarte? Chiar dacă toate aceste simptome te duc cu gândul la un infarct, aceste sunt, în cele mai multe cazuri, manifestările unui  atac de panică. Pentru a afla cât mai multe despre această afecțiune, care poate avea repercusiuni la nivelul întregului organism, am stat de vorbă cu psihoteraputul Ilinca Laura.

Informațiabucurești.ro: - Concret, cu ce se confruntă omul care traversează un atac de panică?

 Psihoteraputul Ilinca Laura: - În timpul unui atac de panică poate exista un sentiment înspăimântător că mediul a devenit într-un fel ireal sau distinct. Persoana poate să-și facă griji în legătură cu moartea, să creadă că e pe cale să aibă un atac de cord, să îi fie teamă că o să-și piardă controlul sau chiar să fie bulversată de teama că o „să înnebunească”. Unele persoane au mai multe atacuri de panică în fiecare zi, în timp ce la altele trec săptămâni sau luni între ele. Întrucât aceste episoade apar fără avertizare (chiar și în timpul somnului), persoanele care le resimt sunt de obicei anxioase, pentru că un atac poate să se declanșeze în orice moment. Subiecții se îngrijorează nu numai de durerea psihologică și de disconfortul fizic, ci și de faptul că e posibil ca acel comportament extrem ar putea să-i facă să se simtă rușinați, “arătați cu degetul” , sau că ar putea să-i jeneze sau să-i sperie pe ceilalți din jurul lor. Această teamă și lipsa anticipării pot duce în cele din urmă la evitarea locurilor publice în care ar fi dificil sau jenant să se producă o “manifestare” bruscă.

- Ce este atacul de panică și care ar fi motivele ce îl pot declanșa?

- Atacurile de panică sunt episoade neașteptate și repetitive de teamă intensă, neliniște sau anxietate, însoțite de regulă de simptome fizice care sunt similare cu răspunsul corpului la pericol: tremurat, transpirație, palpitații, senzație de sufocare (nod în gât), senzația de leșin.

Spre deosebire de anxietatea normală, cea produsă de un atac de panică este prin intensitate și durată un răspuns inadecvat la un stimul dat sau doar anticipat, real sau imaginar.

Atacul de panică apare de regulă fără un anumit stimul exterior sau, dimpotrivă, apare odată cu trăirea unei situații percepute ca fiind una anxioasă, stresantă.

- Cauzele ce îi determină apariţia?

- Deși cercetătorii nu înțeleg încă complet cum se dezvoltă această tulburare, ei cred că implică o perturbare a căilor cerebrale care reglează emoția. De asemenea, este posibil ca persoanele care au frecvent atacuri de panică să fi moștenit genetic un răspuns de “fight or flight”(„luptă sau fugi”) care este fie mai sensibil decât cel normal, fie este mai intens decât de obicei.

- Alte cauze posibile?

- Alte cauze posibile pot fi legate de: 

  • temperamentul mai sensibil la stres sau predispoziția la emoții negative;
  • diferite afecțiuni de natură psihică și comportamentale (depresia, tulburările de personalitate, stresul posttraumatic);
  • consumul sau de abuzul de substanțe (consumul de droguri, alcool, cafeină și nicotină);
  • evenimente de viață majore, puternic stresante (traume, accidente, moartea sau boala unei persoane dragi, pandemia etc);

- Atacurile de panică pot fi determinate în mod direct de anumiți factori?Cine se luptă mai mult cu astfel de episoade, bărbații sau femeile?

- Simptomele atacurilor de panică debutează adeseori în adolescența târzie sau la începutul vieții adulte și afectează mai mult femeile decât bărbații. Factorii care pot crește riscul de a dezvolta atacuri de panică sau tulburare de panică pot fi genetici, biologici sau psihologici:

  • Istoric familial de atacuri de panică sau tulburare de panică;
  • Stres major în viață, precum decesul sau o boala gravă a unei persoane dragi;
  • Un eveniment traumatic, precum un abuz sexual sau un accident sever;
  • Schimbări majore în viață, precum divorțul sau nașterea unui copil;
  • Consumul de droguri, alcool sau aportul excesiv de cafeină;
  • Istoric de abuz fizic sau sexual în copilărie;
  • Separarea sau moartea timpurie a părinților;

- Simptomele care ne anunță că suferim un atac de panică?

- Cele mai ușor recognoscibile sunt:

  • palpitații, bătăi puternice ale inimii sau puls accelerat;
  • transpirații;
  • tremurături sau tremur al întregului corp;
  • senzație de lipsă de aer sau de sufocare, nod în gât;
  • durere sau disconfort la nivelul pieptului;
    • greață sau disconfort la nivelul stomacului;
    • senzație de amețeală, de instabilitate sau de leșin;
    • teama de a nu ne pierde controlul sau de a nu înnebuni;
    • teama că vom muri;
    • senzații de amorțeală, înțepături;
    • valuri de frig sau căldură.

- Ce cazuri concrete ați avut în studiu?

- Persoanele care prezintă atacuri de panică frecvente și intense au un risc relativ ridicat pentru a dezvolta și alte tipuri de probleme psihologice sau psihiatrice. Peste 90% la sută dintre persoanele cu tulburări de panică au, de asemenea, depresie majoră, o altă tulburare de anxietate, o tulburare de personalitate sau o formă de abuz de substanțe.

Cele mai multe persoane întâlnite de-a lungul anilor în cabinet aveau și episoade depresive, agorafobie (teama de spații publice), fobie socială (teama de interacțiuni sociale), alte fobii sau temeri intense (teama de înălțime, de avion, de anumite animale, teama de a avea o relație de cuplu sau de a-și întemeia o familie), sau apărute în urma unor evenimente marcante, traumatice sau în urma extenuării la un job solicitant.

De cele mai multe ori, discutând cu persoanele respective, aflam că era ori vorba de teama de moarte (propria moarte sau moartea cuiva foarte drag), ori era sentimentul că vor pierde controlul, într-o formă sau alta.

De asemenea, o altă temă recurentă în discuțiile teraputice a fost și teama de singurătate, mai ales la persoanele la care atacurile de panică se manifestau mai mult când erau singure acasă, la birou sau pe stradă.

Un caz care m-a impresionat a fost al unui bărbat care mi-a oferit cea mai intensă explicație a unui atac de panică :”Practic mă simt ca și cum lumea se destramă…ca și cum ce s-a întâmplat este ceva dezastruos, apocaliptic, chiar dacă este vorba în realitate de un lucru minor. E ca și cum mă desprind din realitate, sunt lipsit total de control, nu mă recunosc deloc…”. În urma ședințelor de terapie am aflat că avea atacuri de panică pentru că iubita lui avusese un minor accident de mașină când fusese plecată într-o delegație. Îi era teamă să nu o piardă, să nu rămână singur, dar mai ales era vorba de faptul că ceea ce îi rezervă viitorul nu este în controlul său, că este total nepuntincios. Ușor, ușor, am lucrat la toate aceste temeri, le-am procesat împreună și într-un final le-a acceptat, am lucrat diferite tehnici de relaxare și de “prim-ajutor” și astfel atacurile sale de panică au dispărut aproape complet. Rar, când mai apare o urmă de senzații tipice, știe deja despre ce este vorba și se mobilizează foarte repede. 

- Ce schimbări apar la nivelul organismului?

- Atunci când ești cu adevărat în pericol sau viața ta îți este amenințată, corpul tău este pregatit să reacționeze prin modul de răspuns “fight or flight “ (“luptă sau fugi”), adică ritmul cardiac începe să îți crească, sângele este pompat mai mult spre mușchii brațelor și picioarelor provocând o senzație de tremur sau furnicături, poți transpira și te poți înroși. Devii extrem de temător, surescitat și foarte alert. Pentru persoanele cu tulburare de panică, aceste schimbări la nivel fizic și psihic apar chiar dacă nu există niciun pericol.

- Ce poate face subiectul ca să depăşească această stare?

- Anxietatea provocată de frecvența și intesitatea atacurilor de panică poate reduce considerabil calitatea vieții, poate afecta relațiile cu cei din jur sau chiar randamentul la locul de muncă. Persoana respectivă se poate chiar simți și extenuată fizic, nu doar psihic. Deși atacurile de panică nu durează decât câteva minute, acestea  produc multă suferință (la o persoana cu diverse afecțiuni cardio-vasculare ar putea fi periculos). Atacurile de panică sunt greu de gestionat de unul singur. Simptomele atacului de panică pot fi similare altor probleme severe de sănătate, de aceea este atât de important să fii evaluat de către un medic dacă nu ești sigur care este cauza simptomelor.

E important aă te interesezi mai mult despre ceea ce ți se întâmpla, să afli că nu ești singurul care trece prin așa ceva, să exprimi prin ce treci prietenilor, familiei, să cauți ajutor și îndrumare la un specialist de sănătate mintală.

- Și tratamentul indicat?

- Principalele opțiuni de tratament sunt psihoterapia și farmacoterapia (medicația) - care va regla lucrurile doar la nivel chimic, nu și psihic, de aceea se recomandă să fie făcute în paralel, în funcție de frecvența și intensitatea stărilor.

De asemenea, se mai recomandă exerciții de meditație, tehnici de relaxare sau mindfulness, găsirea unui grup-suport sau a unei persoane care să îți ofere suport, reducerea consumului de cafeină și renunțarea la fumat, adoptarea unei alimentații sănătoase și a unei bune igiene a somnului, includerea exercițiilor fizice în viața de zi cu zi.

- Cum se poate scăpa de atacurile de panică? Pot dura și toată viața?

- Rezultatele tratamentului medicamentos sau al procesului terapeutic cer timp, răbdare și mult efort din partea pacintului. Simptomele atacurilor de panică se reduc în câteva săptămâni și, de cele mai multe ori, dispar cu totul în decurs de câteva luni.

Însă da, pot dura și toată viața atunci când, din păcate, persoana respectivă alege să nu facă nimic în acest sens.