Potrivit cercetărilor efectuate de către Universitatea Princeton, există două secțiuni ale creierului: una asociată cu emoțiile, iar cealaltă cu raționamentul.

Emoția a fost exclusă din cunoaștere încă din antichitate, când Democrit afirma că „Medicamentul vindecă bolile corpului, înțelepciunea eliberează sufletul de emoții”. O astfel de opinie spune că „rațiunea ar trebui să fie maestrul pasiunii”. Cea mai cunoscută declarație inversată aparține lui Hume, conform căruia rațiunea este și ar trebui să fie sclavul pasiunilor. Emoțiile au fost recunoscute ca amenințări la luarea deciziilor raționale și epistemice, corelându-se emoțiile cu voința sau dorința (emoțiile ar fi un mijloc prin care voința sau dorința pot denatura rațiunea sau percepția sau un proces rațional).

Marea noastră majoritate credem că suntem fiinţe raţionale şi atât. Că emoţiile sunt cele care ne încurcă şi că, de aceea, trebuie să uităm de ele. Mai mult decât atât, mulţi dintre noi suntem convinşi că există decizii pe care le putem lua pur raţional, fără nici un fel de implicare emoţională.

Dar nu există decizie care să nu aibă implicare emoţională. Motivul: zona din creier care se ocupă cu luarea deciziei (cortexul prefrontal) este extrem de conectată cu zona care se ocupă de gestionarea emoţiilor (sistem limbic). Indiferent de calitatea emoţiei, pozitivă (bucurie, plăcere etc.) sau negativă ( frustrare, frică etc.), dacă este într-o doză prea mare, poate afecta funcţionarea cortexului prefrontal.

Partea emoțională a creierului răspunde pozitiv gratificațiilor instantanee. Atunci când ai de ales între un tort de ciocolată, în acest moment, versus o condiție fizică optimă, mai târziu, această parte a creierului te va îndemna să alegi, de fiecare dată, tortul.

Totuși, partea rațională a creierului va încerca să te convingă, cu ajutorul logicii, să faci opusul: nu ai nevoie de acest tort, iar sănătatea pe termen lung este mai importantă.

Așadar, care secțiune a creierului câștigă?  În mod evident, depinde de situație. Cercetătorii au conchis că deciziile impulsive reprezintă trimful părții emoționale a creierului. Atunci când vedem, atingem sau mirosim ceva ce ne dorim cu adevărat, tentația poate deveni irezistibilă și ajungem să acționăm impulsiv datorită dopaminei care acționează la nivelul creierului și să regretăm ulterior consecințele acțiunilor nostre.

Jonathan Haidth, în cartea sa, „Ipoteza fericirii”, descria creierul uman ca pe un elefant călărit de un călăreţ, unde elefantul reprezintă emoţiile, iar călăreţul, gândirea raţională. Oricât de priceput ar fi călăreţul, dacă elefantul ajunge să îşi piardă controlul, direcţia va fi dată de elefant. În acelaşi timp, capacitatea călăreţului de a ghida elefantul, de a se armoniza cu el este extrem de importantă.

Indiferent de situație, există câteva metode prin care putem veni în ajutorul parții raționale a creierului nostru cu scopul de a ne atinge obiectivele pe termen lung:

Aranjează din timp mediul din jurul tău

Cele mai multe dorințe impulsive apar atunci când avem în câmpul vizual obiectul ispititor. Dacă, de exemplu, vei avea  în permanență la îndemână gustări sănătoase, nu va mai trebui să îți consumi energia încercând să reziști tentațiilor.  Aranjarea și gestionarea mediului din jur este un aspect esențial și în încercarea de atingere a obiectivelor pe termen lung. Astfel, dacă îți dorești să citești o anumită carte, este recomandat să o ai mereu la îndemână, ușurând procesul de începere a acțivităților productive.

Nu îți neglija nevoile de bază

Dacă creierul încearcă să te direcționeze către ceva anume, acest fapt poate reprezenta un indicator al nivelului tău actual de energie.  Instinctele noastre au evoluat tocmai pentru a ne asigura supraviețuirea și, implicit, satisfacerea nevoilor de bază. Te simți obosit? Dormi câteva ore înainte de a începe să lucrezi!  Îți este foame? Nu amâna momentul în care mănânci! Atunci când îți neglijezi propriul nivel de energie, chiar și rațiunea ta va avea de suferit…

Corelează-ți emoțiile cu propriile obiective

În unele situații, emoțiile noastre pot fi mult mai puternice decât rațiunea. Așadar, dacă vrei să îți creezi un obicei productiv, asociază-l cu o emoție puternică. De exemplu, atunci când te afli în situația de a amâna constant sarcinile dificile, alocă-ți 10 minute de reflecție în care să vizualizezi momentul fericit în care vei reuși să termini ce ai de făcut și toate consecințele pozitive pe care le-ai putea obține.

“Just do it!”

Atunci când avem emoții sau suntem speriați de ceva, de multe ori vom încerca să ne auto convingem în încercarea de a deveni mai încrezători. Deși această metodă poate să ne dezvolte încrederea în sine, apare, câteodată, un moment în care trebuie, pur și simplu, să ne avântăm înainte. În plus, odată ce obții ceea ce ți-ai propus folosind această metodă, în viitor vei avea mult mai multă încredere să o pui din nou în practică.

CONCLUZIE: Per total, deciziile noastre sunt de multe ori influențate de factori non-raționali. Distragerile și emoțiile ne pot îndepărta semnificativ de propriile obiective, dar, dacă reușim să ne stimulăm creierul să coopereze, toate acțiunile noastre productive vor deveni, treptat, din ce în ce mai ușoare și mai plăcute.