Muzeul Naţional de Artă al României a lansat săptămâna aceasta un traseu tematic care îi va ajuta pe vizitatori să redescopere muzeul din perspective ARTfel.

Primul traseu este dedicat zeilor și eroilor pe care îi întâlnim în opere din Galeria de Artă Europeană.

Hercule, Venus, Apolo şi Tezeu sunt întruchipaţi pe pânză sau sculptaţi în lucrări care se află în Galeria de Artă Europeană, vor putea fi redescoperiţi la etajele I şi II.

Pe parcursul celor patru opriri, cei mici (dar și părinții lor) vor afla lucruri interesante despre zeii și eroii din lucrările propuse și se vor putea distra realizând activitățile special gândite pentru ei: colorat, desenat, joc de roluri, vânătoare de indicii și alte surprize care îi vor încânta.

Muzeografii îi sfătuiesc pe vizitatori să vină cu bloc de desen și creioane colorate.

Traseul poate fi descărcat pe telefon sau tipărit înainte de vizita la muzeu. De asemenea, poate fi solicitat un traseu tipărit și de la casieria Galeriei de Artă Europeană.

Patru lucrări cu tematică mitologică, puse sub lupă

Astfel, „Lupta lui Hercule cu centaurul Nessus” de Luca Giordano este un tablou care surprinde momentul când Hercule îl ucide pe centaurul Nessus. Soarta fantasticei creaturi, jumătate om, jumătate cal, a fost pecetluită în momentul când centaurul a atacat-o pe Deianira, soția lui Hercule.

Venus și Amor” de Lucas Cranach cel Bătrân este următoarea oprire pe traseu. Arcul cu săgeți, dar și aripile sunt atributele micului zeu. Cupidon poate folosi săgeata de aur pentru a-i face să se îndrăgostească atât pe muritorii, cât și pe zei. Este mereu reprezentat ca un copil cu aripi, un amoraș, deoarece iubirea are aripi, iar îndrăgostiții sunt nestatornici, copilăroși și capricioși.

Lucas Cranach cel Bătrân obișnuia să-și surprindă contemporanii prin plasarea semnăturii în cele mai neașteptate locuri, mereu altele. Pentru această variantă a lucrării „Venus și Amor”, artistul își pune semnătura, un dragon fără aripi, și data, 1520, pe unul din bolovanii din prim plan. Privitorul este invitat să o găsească.

În tabloul „Apolo și Dafne” de Franz Wouters, poznașul Cupidon se răzbună pe Apolo săgetându-l cu săgeata dragostei, iar zeul se îndrăgostește nebunește de frumoasa nimfă Dafne. Aceasta fuge îngrozită și îl roagă pe tatăl ei, râul Peneus, să o salveze. Acesta o transformă într-o tufă de dafin, iar Apolo, trist că și-a pierdut pentru totdeauna iubita nimfă, decide să-și împodobească coroana cu frunze de dafin.

Sculptura „Tezeu şi Minotaurul” de Antoine Louis Barye, Şcoala Franceză, se află la etajul II al Muzeului.

Tezeu este unul dintre cei mai importanți eroi greci, care la fel ca și Hercule a săvârșit o serie de fapte vitejești, cea mai importantă fiind uciderea Minotaurului. Ariadna, fiica regelui Minos, este cea care îl ajută pe erou, dăruindu-i sabia pe care o folosește pentru a ucide bestia, precum și un ghem cu ajutorul căruia reușește să iasă din labirint.