„Rugăciunea”, „Somnul” şi „Danaida”, create de Constantin Brâncuşi, se află la Muzeul Naţional de Artă al României, iar la Muzeul Zambaccian - „Cap de copil” (1906). Acestea sunt câteva dintre operele sculptorului Constantin Brâncuşi care pot fi admirate în Bucureşti.

La etajul 2, sala 7, în secţiunea Artă Românească Modernă a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) se află 12 exponate ale lui Constantin Brâncuşi.

Aici, ambianța scenografică inovatoare pune accentul pe drumul parcurs de Brâncuși de la o reprezentare realistă la „sculptura ca idee”, invitând publicul să redescopere opere iconice precum „Somnul”, „Danaidă” și „Rugăciune”.

Vizitatorii vor redescopei astfel operele marelui sculptor într-un nou context expozițional, gândit astfel încât să ofere publicului o experiență unică și vor putea admira lucrările: „Somnul”, „Danaida”, „Macheta pilonului Porţii Sărutului”, „Scaun”, „Cap de copil”, „Supliciul”, „Prometeu”, „Inginerul  Ion Georgescu-Gorjan”, „Schiţă pentru portretul generalului Carol Davila”, „Bustul pictorului Dărăscu”, „Rugăciunea” şi „Bustul lui Pere Stănescu”.

Constantin Brâncuși (1876 - 1957) este considerat astăzi un reper indiscutabil al modernismului, un deschizător de drumuri pentru cele mai importante direcții ale sculpturii post-moderne și contemporane.

Sala Constantin Brâncuși face parte din expoziţia pemanentă a muzeului, fiind amplasată la etajul al doilea al Galeriei Naționale - Galeria de Artă românească Modernă.

Singura lucrare de for public în aer liber din capitala României

De asemenea, singura operă a lui Brâncuşi care poate fi văzută în aer liber este bustul generalului-medic Carol Davila, realizat de sculptor în 1903, lucrare amplasată în curtea Spitalului Militar Central.

Constantin Brâncuşi a executat mai întâi o lucrare în ghips. La Muzeul de Artă al României se află o plachetă în ghips, în basorelief, reprezentându-l pe Carol Davila în profil, lucrarea fiind intitulată „Schiţă pentru portretul generalului Carol Davila”.

Apoi, după lungi peregrinări, lucrarea a fost turnată în bronz. Locul ales pentru instalarea statuii (a bustului) a fost ales, de către cei în drept, în imediata apropiere a sediului comandamentului Spitalului Militar Central.

În realizarea lui, sculptorul şi-a pus tot talentul şi sufletul său, reuşind să întocmească o autentică opera de artă plastică, ea fiind singura lucrare de for public în aer liber din capitala României. Ea a fost dezvelită în anul 1912. Bustul lui Carol Davila este realizat în manieră clasică şi are înălţimea de 0,7 m. Însemnul memorial propriu-zis, turnat în bronz, a fost instalat pe un soclu din piatra (cca. 1,5 m înălţime).

Carol Davila este prezentat în uniformă militară, cu chipiul pe cap. Pe laturile din faţă şi din spate ale postamentului, pe care este aşezat bustul, se află două inscripţii: ”Generalul dr. Carol Davila” şi „Ridicat de ofiţerii sanitari la anul 1912”.

În anul 1990, lucrarea monumentală iniţială a fost înlocuită cu o copie foarte reuşită, originalul aflându-se, în deplină siguranţă, la Muzeul Militar Naţional Ferdinand I”.

Bucureştenii nu pot vedea celebra „Cuminţenia pământului”, aflată în proprietatea Paulei Ionescu şi Alinei Şerbănescu, care în ianuarie a fost expusă în cadrul celei mai mari retrospectivă a artistului roman care a avut loc la festivalul Europalia (Belgia), pentru că se află într-un depozit. Niciun muzeu nu îşi permite să achite asigurarea şi să o expună. Odiseea acestei sculpturi continuă.