La doar câteva minute de mers pe jos de Piața Operei, pe o stradă liniștită din bătrânul cartier Cotroceni, se află o vilă cochetă, ce propune o întoarcere în Bucureștiul idilic. Construcţia este scoasă la vânzare pentru 1,77 de milioane de euro.

Vila beneficiază de un teren de 468 mp și o suprafață utilă de 642 metri pătraţi. Imobilul are 12 camere și opt băi, dintre care două livinguri de 87 și 45 mp (unul la parter și unul la mansardă), sală de sport, sauna și cramă la demisol, două birouri și cinci dormitoare.

Vila a fost ridicată în 2006, pe locul casei regentului Gheorghe Buzdugan, și reproduce integral fațada construcției inițiale.

Aceasta nu a putut fi salvată, fiind într-un stadiu avansat de degradare la momentul achiziționării de către actualii proprietari.

Casa originară apare în câteva cadre dintr-un film cu actorul Grigore Vasiliu Birlic, putându-se observa fațada inițială, potrivit Artmark Historical Estate.  

Gheorghe Buzdugan (1867, Focșani-1929, București) a fost un politician și magistrat român, membru de onoare al Academiei Române din 28 mai 1929. A contribuit la perpetuarea instituţiei monarhice a Românei în perioada crizei dinastice, din funcția de Înalt Regent. În 1924, a fost ales preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar de la începutul anului 1926 a făcut parte din Regenţa care a preluat prerogativele şefului statului în eventualitatea decesului Majestăţii Sale Ferdinand I, înaintea împlinirii vârstei majoratului de către principele Mihai I, desemnat oficial succesor la Tronul României.

Înalţii Regenţi şi-au intrat în atribuţii pe 20 iulie 1927, imediat după decesul Regelui. Gheorghe Buzdugan a încetat din viaţă pe 7 octombrie 1929, la vârsta de 62 de ani, când încă era membru al Regenţei.

Cotroceniul, moşia domnitorului Şerban Cantacuzino

Cotroceniul, unul dintre cele mai exclusiviste cartiere din București, este dintre puținele care au rămas intacte, fiind ferit de sistematizarea comunistă. În secolul XVII, zona era moșia domnitorului Șerban Cantacuzino.

În secolul XIX, odată cu modernizarea cursului Dâmboviței și ridicarea Palatului Cotroceni (după planurile arhitectului Paul Gottereau), zona se transformă.

Dezvoltarea a continuat prin construirea unor obiective importante precum Palatul Facultății de Medicină (1902) sau Academia Militară (1937), ce vor aduce drept locatari ai cartierului intelectuali de renume, în mare parte profesori, medici și artiști: Carol Davila, Emil Racoviță, Eugen Lovinescu, Ion Barbu, Ion Minulescu, Oscar Han, Șerban Cioculescu sau Vladimir Streinu. Vila se află în imediata apropiere a obiectivelor din zonă: bisericile Sfântul Elefterie Vechi (sec. XVIII) și Sfântul Elefterie Nou (anii ‘30), Opera Națională, Parcul Eroilor.